Inclusa pe lista Patrimoniului National si Cultural al Academiei Romane, Biserica Armeneasca se intinde pe 1.300 de metri patrati. Lacasul de cult este situat in zona peninsulara a orasului Constanta, pe Strada Callatis nr. 1.

Istoria Bisericii

Prima biserica din lemn ridicata de armenii stabiliti in Constanta dateaza din 1740. Dupa reintegrarea Dobrogei in statul roman, Primaria doneaza in 1881 comunitatii armene un teren de 1300 mp in mahalaua Cealic, la capatul strazii Tomis, azi Callatis, pentru construirea unei scoli si a unei biserici. Asadar, biserica armeneasca a fost ctitorita in anul 1881 de Nazaret Torosian, cu hramul „Sfanta Maria". Vechea constructie din lemn este distrusa in 1941 de un incendiu. Actuala biserica provine din vechea cladire a Scolii Armenesti. Etajul este amenajat ca sala de rugaciuni, iar parterul adaposteste birourile si sala parohiala. 

Arhitectura Bisericii Armenesti

Clopotnita, tipic armeneasca, s-a adaugat bazilicii de forma dreptunghiulara in 1990, conform proiectului arhitectului Dan Rusovan. Renovarea capitala si completarile din anii 1990-1991, apoi 1998-2002 au vizat interiorul, acoperisul si tencuiala exterioara. In interior, schimbarile arhitectonice au dus la realizarea unor arcade largi, a unui altar deschis, lipsit de catapeteasma. Simplitatea si bunul gust se combina armonios cu elemente specifice artei medievale armenesti, dandu-ti senzatia ca te afli intr-o manastire armeneasca. Pe pereti se remarca prezenta icoanelor de dimensiuni mari. Refacerea s-a efectuat fara ajutorul financiar al statului, desi biserica este monument de arhitectura si inregistrat in lista de Patrimoniu National si Cultural al Academiei Romane.

Mai putin cunoscuta constantenilor si turistilor, poate si din cauza faptului ca edificiul nu iese in evidenta printr-o arhitectura spectaculoasa, Biserica Armeneasca intruchipeaza existenta poporului armean pe pamanturi dobrogene si reprezinta o pata de culoare pe harta multiculturalitatii constantene. Primii armeni au ajuns in Dobrogea in secolul al XV-lea, stabilindu-se in acele vremuri la Babadag, centrul administratiei otomane care stapanea atunci tinutul dintre mare si Dunare. Armenii au ajuns mult mai tarziu la Constanta, iar potrivit insemnarilor istorice, in 1740 acestia si-ar fi ridicat o biserica de lemn aproape de malul marii.

Actuala Biserica Armeneasca

Actuala Biserica Armeneasca functioneaza intr-o cladire ridicata in anul 1880, care a functionat ca scoala pentru copiii comunitatii armene. In 1940, sala de spectacole aflata la primul etaj al scolii a fost transformata in lacas de cult, aceasta dupa ce biserica de lemn a comunitatii a fost distrusa de un incendiu. Din cauza lipsei de elevi, scoala a fost inchisa in 1948, iar Biserica a preluat intreaga cladire.

Biserica armeneasca este una apostolica si traditional ortodoxa ca si cea romaneasca, insa exista mici diferente in ceea ce priveste celebrarea catorva sarbatori religioase. In general, biserica armeneasca se aseamana cu cea ortodoxa romaneasca din punct de vedere arhitectural, avand forma de nava sau cruce si fiind alcatuita din naos, pronaos si altar. Avand in vedere ca Biserica Armeneasca de la Constanta a fost amenajata intr-o fosta scoala, arhitectura sa este diferita fata de cea a lacasurilor de cult traditionale.  La interior, peretii bisericii nu sunt pictati, ci sunt acoperiti cu icoane de dimensiuni mari. Lacasul de cult a fost renovat intre anii 1990-1991 si 1998-2002 atunci cand s-au adus imbunatatiri interiorului, acoperisului si tencuielii exterioare. Schimbarile arhitectonice au dus la realizarea unor arcade largi, a unui altar deschis si a clopotnitei tipic armenesti aflate in exteriorul cladirii.

De remarcat este faptul ca si in prezent slujbele din cadrul acestei biserici se tin in limba armeana clasica, o limba pe care cei mai multi credinciosi nu o inteleg. Exista insa si situatii de exceptie, cum ar fi casatoriile mixte, atunci cand oficierile se fac in limba romana.